Pofta de a face bine

Vine un moment în istoria unei companii în care profitabilitatea nu mai este singurul factor motivant.

Identificarea locului în piață, dezvoltarea unei echipe eficiente și fidelizarea consumatorilor fac parte din lista ce trebuie bifată de fiecare antreprenor sau manager. Când toți acești pași sunt parcurși firesc și rezultatele încep să apară vine și constientizarea rolului pe care un brand îl are în societate.

Responsabilitatea și impactul pe care o companie le are azi arată și măsura succesului la care a ajuns. Azi, mai mult decât oricând, sensul acțiunilor unei companii și intenția din spatele fiecărei decizii sunt atent analizate de către consumatori.

Cum te vede publicul tău, ce impact ai asupra mediului sau dacă angajații tăi se simt mândri de munca lor sunt întrebări necesare într-un proces de creștere a afacerii. Toate aspectele colaterale business-ului propriu-zis trebuie luate în calcul atunci când începe să se contureze un demers de responsabilitate socială coordonat de un brand.

Identificarea unei teme de îngrijorare sau a unei tensiuni emoționale în rândul celor implicați în industria din care faci parte contribuie la articularea unui mesaj relevant, autentic și la care oamenii răspund pozitiv.

corporatesocialresponsability

Prima și cea mai mare distincție ce trebuie făcută este cea între caritate și responsabilitate socială. Această confuzie apare de regulă în rândul antreprenorilor din piețele emergente unde nu există o cultură a proiectelor de CSR și unde nevoia de ambele tipuri de activități este uriașă. Dacă prima reprezintă un ajutor nemijlocit pe care o companie îl oferă unei cauze punctuale, în cazul responsabilității sociale rolul unei companii este să răspundă unei nevoi complexe a societății pentru a construi împreună un viitor mai bun.

Împărțirea între shareholders și stakeholders ilustrează cel mai bine complexitatea rolului pe care o companie îl are în economia de azi. O miză reală în succesul unei companii sau a unei industrii vine chiar și de la cel mai îndepărtat partener de business, de la orice consumator, autorități publice sau media.

Relevanța unui demers de CSR este măsurată în timp, pentru că abia atunci se pot acumula și analiza toate efectele. Proiectele de informare și de conștientizare a unor comportamente de consum își arată rezultatele după mai multe sezoane în care consumatorul este expus mesajelor educative.

Teme precum risipa alimentară sau reciclarea reprezintă mari provocări ale industriei pentru următorul deceniu. Cu fiecare nou client atins de mesajul educativ se realizează o răspândire a informației mult mai valoroasă, mai ales când comunicarea beneficiază de campanii constante.

Industria alimentară și conex cea HoReca sunt poate cel mai aproape de consumatorul final, prin relația, de multe ori emoțională, ce se construiește pe parcursul schimbului de servicii.

Multe dintre proiectele de responsabilitate socială derulate de companii se realizează în parteneriat cu organizații non-guvernamentale sau profesionale. Asta asigură, pe de-o parte, o mai mare credibilitate proiectului și, în același timp, ajută la identificarea problemei de fond. Strategiile construite împreună cu beneficiarii unui astfel de demers sunt o dovadă în plus a economiei colaborative în care brandurile se luptă să prospere.

Nicio companie nu este o insulă și fiecare acțiune poate duce la efecte majore pentru întregul ecosistem social.

Ce așteaptă consumatorii de la brandurile pe care le invită în casele lor? Pe lângă schimbul firesc de bani contra produs sau serviciu, la fiecare achiziție se tranzacționează și încredere. În contul acestei încrederi acordate, brandurile trebuie să arate că sunt interesate activ de binele întregii comunități și că sunt conștiente de impactul fiecărei decizii pe care o iau. De la tipul de ambalaje folosite, la respectul pe care îl arată propriilor angajați și până la implicațiile culturale, fiecare aspect al afacerii poate să fie pus în valoare printr-o campanie de responsabilitate socială.

Tipuri de campanii CSR

1.    Orientate către organizație.

Angajații fericiți aduc și păstrează clienți fericiți. Proiectele axate pe formarea profesională continuă și investițiile în educarea unor noi categorii de potențiali angajați contribuie la bunul mers al afacerii într-o piață extrem de concurențială. Conștientizarea și adresarea directă a celor mai mari provocări precum sănătatea angajaților și stresul din industrie arată un nivel superior de înțelegere și interes pentru oameni, nu doar pentru profit.

Grija față de întregul ecosistem reprezentat de lanțul de aprovizionare a unui restaurant se reflectă în farfuria fiecărui client. Trasabilitatea și sustenabilitatea ingredientelor, impactul față de mediu și bunăstarea oamenilor sunt indicii ca avem în față un business conștient de rolul pe care îl joacă în societate.

2.    Orientate către consumator.

Educarea publicului despre impactul holistic al fiecărei alegeri alimentare pe care o face și care este costul ascuns al fiecărei porții de mâncare aruncate poate avea un impact uriaș pe termen lung.

Lupta cot la cot restaurant-client împotriva risipei alimentare arată un nou nivel de implicare și de conștientizare a provocărilor societății.

Un exemplu de implementare cu succes a unei campanii de responsabilitate socială vine de la un brand cu tradiție în România, Agricola Bacău.

csrinindustriahoreca

Primul pas a fost făcut prin înființarea unei asociații non-profit Agricola - neam de gospodari; pornind de la valorile brandului, aceasta a demarat un program de responsabilitate socială prin care și-a asumat grija față de comunitatea din care  face parte, prin proiecte care și-au propus să aducă soluții inovatoare în educație și sănătate.

Prin proiectul “Gustul Viitorului”, Agricola și-a propus să investească în formarea generațiilor viitoare de profesioniști în arta culinară.

Au plecat de la realitatea că tinerii talentați și dispuși să își asume acest domeniu sunt demotivați și descurajați din cauza lipsurilor din sistemul de învățământ. Fără laboratoare dotate și pregătire adaptată la nevoile contemporane, aceștia nu au o șansă reală de a-și construi un viitor.

Parte din succesul proiectului s-a datorat și cooptării lui Cezar Munteanu în rolul de profesor și mentor pentru cei 20 de tineri din Bacău, elevi ai Liceului Economic Ion Ghica.

Împreună au descoperit cât de importantă este susținerea și încrederea pe care un profesionist le poate da celor aflați la început de drum.

Tipul de proiect dezvoltat de Agricola Bacău arată apropierea reală între sursa de proveniență a hranei și felul în care un business poate impacta sute de familii și poate modela viitorul unor tineri talentați. Dintr-un astfel de proiect întreaga societate are de câștigat, iar brandurile pot învăța cum să modeleze bunăstarea comunității alături de care se dezvoltă.

Articol scris de Ana Andrei, Strategy Consultant Hospitality, pentru ediția 97 a revistei Horeca România.


Cele mai citite articole

Prev Next