Fonduri în al 12-lea ceas pentru industria ospitalității

După procedura greoaie a implementării programului IMM Invest, se pare că vor fi alocate, în sfârșit, o serie de fonduri nerambursabile pentru micii întreprinzători din România. Ordonanța de urgență nr. 130/2020, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 705 din 6 august 2020 va face posibilă acordarea, prin Programul Operațional Competitivitate (POC) 2014-2020, a unui sprijin financiar de 1 miliard de euro pentru IMM, PFA și alți operatori economici puternic afectați de pandemie. Actul normativ asigură temeiul juridic pentru modificarea POC, în sensul stabilirii valorilor sumelor forfetare și are în vedere faptul că semnarea contractelor pentru acordarea ajutorului de stat are ca termen limită 31 decembrie 2020.

Alocarea de fonduri nerambursabile a apărut cu oarecare întârziere și la câteva luni după insuficientul program IMM Invest, prin care firmele pot accesa credite bancare garantate de către stat. Cum IMM Invest nu este nici pe departe echivalentul unei „tigăi gratis” primite la supermarketul din colț, nici în cazul Ordonanței de urgență nr. 130/2020, lucrurile nu stau prea diferit.

fondurihorecapandemie

Concret, OUG nr. 130/2020 prevede trei mari forme de sprijin din fonduri externe nerambursabile:

a)    microgranturi acordate din fonduri externe nerambursabile sub formă de sumă forfetară;
b)    granturi pentru capital de lucru acordate beneficiarilor sub formă de sumă forfetară și în procent din cifra de afaceri;
c)    granturi pentru investiții productive acordate IMM-urilor, acordate din fonduri externe nerambursabile în baza evaluării proiectului de investiții depus.

Când vorbești de „granturi” condiționate, deja ai o contradicție de termeni, întrucât condițiile pentru granturile de investiții sunt cam aceleași ca și pentru firmele care pot accesa credite bancare. Apoi, doar 100 milioane euro reprezintă acele granturi de 2.000 euro sume forfetare care se acordă microîntreprinderilor. Mai mult de jumătate din program este destinat investiţiilor și se adresează firmelor care au avut profit.

Acești bani, cel puțin teoretic, vor fi disponibili începând cu luna septembrie. Un pic cam târziu în condițiile în care, pentru sectorul HoReCa, problemele au început în martie, iar banii de la UE erau alocați din iunie.

Această întârziere ne face să credem că era planificat ca, în timpul ăsta, firmele să intre în spirala datoriilor și să se supraîndatoreze prin credite de la bănci.

Tergiversarea adoptării actelor normative privind finanţarea din fonduri europene poate pune economia pe butuci, mai ales că scăderea economică anuală este de 10,5% din PIB. Așa se face că modelul de dezvoltare a României bazat doar pe consumul populației, determinat de politicile pro-ciclice ale guvernărilor anterioare, cu greu va fi schimbat într-un nou model de creștere economică axat pe stimularea competitivității companiilor românești sau pe pregătirea economiei pentru noua revoluție tehnologică.

În ciuda celor câteva „minusuri” și a birocrației care se va instala în spatele acestor granturi, dacă vom ști ce vrem, care ne sunt prioritățile și cum să investim calitativ nu cantitativ - și să facem programe simple, cu obiective clare și cu adresabilitate maximă, programul poate fi un „boom” pentru micile afaceri din România.

Articol scris de Costi Neacșu, pentru ediția 99 a revistei Horeca România.